Judetul Neamt

Prezentare

Judeţul Neamţ, situat pe partea de mijloc a Carpaţilor Orientali, de o parte şi de alta a paralelei de 47^o, are o suprafaţă de 5890 de km². Se învecinează cu judeţul Harghita la vest, cu judeţul Suceava la nord şi nord-vest, cu judeţul Bacău la sud şi cu judeţul Iaşi şi Vaslui la est.

Din punct de vedere al reliefului, partea vestică este străbătută de principalele masive muntoase, dintre care menţionăm Ceahlăul. Mergând spre est, relieful se micşorează ca înălţime, sfârşind în extremitatea de est cu dealurile şi luncile Siretului.

Clima judeţului are un uşor caracter continental, dar cu variaţii de temperatură şi umiditate în funcţie de treptele de relief ale locului. Din acest motiv, clima continentală din estul judeţului devine tot mai umedă în zona dealurilor subcarpatice, accentuându-se şi mai mult dincolo de culmile munţilor Stânişoarei şi Goşmanului sau ale Bistriţei, Ceahlăului şi Tarcăului, unde se accentuează şi instabilitatea atmosferică.

Temperatura medie anuală este mai ridicată decât în munţii Bucegi, munţi mai înalţi şi situaţi mai la sud, dar şi faţă de munţii Rarău, situaţi mai la nord.

Iernile sunt mai reci, dar mai scurte. Luna cea mai friguroasă este considerată luna ianuarie. Vara, soarele este mai puternic decât în alte zone asemănătoare, iar luna cea mai călduroasă este iulie.

Vântul predominant bate dinspre nord-vest sau din vest.

Ca precipitaţii, judeţul Neamţ se încadrează în zona de precipitaţii medii atât vara, cât şi iarna.

Istoric

În judeţul Neamţ se regăseşte fizic o parte importantă a istoriei Moldovei atât prin monumentele de arhitectură, prin documentele scrise existente în zonă, cât şi prin relicvele arheologice descoperite pe aceste meleaguri, unele datând de mii de ani.

Nu trebuie să uităm însă că prin poziţia sa geografică, Ţările Române, în special Moldova şi Muntenia, au fost expuse tuturor năvălirilor cotropitoare încă din primele secole ale erei noastre. Astfel, românii trebuiau să stea cu sabia, furca ori bâta în mână pentru a fi gata în orice moment să-şi apere pământul de năvălitori, protejând astfel şi vestul Europei. Deşi în inferioritate numerică dar folosind cu ingeniozitate particularităţile reliefului local, ei au izbutit de multe ori să înfrângă şi să alunge duşmanii gliei. Acest fapt a făcut aproape imposibilă dezvoltarea construcţiilor monumentale precum cele din Europa de Vest.

In privinţa năvălirilor, nu fac excepţie nici ultimele secole, cum este invazia ruso-comunistă din a doua jumătate a sec. al XX-lea, ale cărei scopuri erau distrugerea identităţii noastre naţionale şi subordonarea tehnico-economică a României.

Schiturile, mănăstirile, lăcaşele de cult în general au fost făclii vii, care au luminat peste veacuri calea acestui popor oropsit şi aruncat de soartă la răspântia de drumuri dinspre est şi vest, între nord şi sud.

Resurse turistice

Judeţul Neamţ deţine o mare diversitate de resurse turistice naturale şi tezaurizează importante monumente turistice şi de artă, precum şi un bogat fond etnofolcloric. Aceste resurse, destul de complexe şi variate în structură, volum, ca valoare turistică şi repartiţie spaţiala se concentrează în 5 areale turistice, şi anume:

1. Ceahlău - Bicaz

2. Neamţ - Bălţăteşti

3. Piatra Neamţ - Bistriţa

4. Roman

5. Tazlău - Roznov

Componentele relativ constante ale ofertei turistice, aceste resurse determină sau influenţează atât valoarea turistică, respectiv, forţa de atracţie pentru turism a fiecărui areal în parte şi a judeţului în ansamblul său, cât şi valenţele funcţionale, adică pretabilitatea pentru anumite forme de turism, ca şi mărimea şi structura activităţii de turism.

De aceea, pentru stabilirea oportunităţii, direcţiilor şi priorităţilor de valorificare în turism a acestor areale a fost necesară o analiză cantitativă şi calitativă a principalelor resurse turistice din fiecare areal conturat, analiză care a condus la o ierarhizare valorică a acestora.

Arealul Ceahlău - Bicaz prin structura şi volumul resurselor se situează pe primul loc, prezentând cea mai mare complexitate de potenţial turistic, ceea ce corespunde şi cu concluziile altor studii elaborate în cadrul IECIT.

Aici se concentrează peisajele geografice de interes turistic foarte mare (Ceahlău, valea Bicazului, valea Bistriţei etc.), un întins şi important domeniu alpin şi important domeniu schiabil, un bioclimat tonic - stimulent, resurse de ape minerale, clorosodice şi sulfuroase, imensa oglindă de apă a lacului Izvorul Muntelui etc. la care se adaugă şi unele elemente cultural-istorice de valoare redusă. Deşi se află la distanţe de 80-140 km faţă de arterele turistice internaţionale (E 20 şi E 15) în viitorii ani va beneficia de o foarte bună infrastructură prin modernizarea drumului judeţean, ce va lega staţiunea Durău de oraşul Bicaz prin Izvorul Muntelui (35 km). Acest areal deţine şi cele mai multe resurse turistice de mare atracţie pentru turismul internaţional (6 componente din 10).

Arealul Târgu Neamţ - Bălţăteşti ocupă locul doi, situare legată în primul rând de resursele cultural-istorice, de valoare internaţională şi apoi de cele naturale, între care se evidenţiază apele minerale (cu însuşiri fizico-chimice şi terapeutice de valoare internaţională) şi aspectele peisagistice şi de bioclimat (tonic, sedativ). Beneficiază de o bun infrastructură şi se află în apropierea arterelor rutiere internaţionale (E 20) şi naţionale intens circulate (18 km faţă de DN 2 şi E 20). Deţine 5 componente de interes internaţional din cadrul potenţialului turistic.

Arealul Piatra Neamţ - Bistriţa se situează pe locul 3 în ceea ce priveşte complexitatea şi valoarea resurselor turistice. Cu toate că are câteva elemente cultural-istorice de valoare naţională (unele, ca muyeul judeţean, de valoare internaţională prin exponatele privind civilizaţia neolitică - cultura Cucuteni). Deşi are o accesibilitate uşoară la artera internaţională E 20, totuşi se află la distanţă faţă de aceasta (60 km) şi nu deţine drumuri modernizate de acces la principalele obiective sau locuri de interes turistic sau pentru agrement din zona periurbană.

Arealele Tazlău - Roznov şi Roman ocupă ultimele două locuri, având un potenţial turistic redus ca structură şi volum, deci complexitate şi valoare turistică. Exceptând arealul Roman, care este traversat de artera internaţională E 20, celălalt, Tazlău - Roznov se află la distanţă şi nu dispune de o infrastructură adecvata dezvoltării turismului.

Obiective turistice

Munţi

Masivul Ceahlău (la 40 km vest de Piatra Neamţ), cel mai circulat masiv din Carpaţii Orientali, denumit şi "piatra nestemată a Moldovei" (D. Cantemir), "uriaş cu fruntea-n soare" (G. Coşbuc), "bătrânul rege al Carpaţilor Moldovei" (Al. Vlahuţă).

Ceahlăul formează o entitate geografică bine individualizată şi, deşi are înălţimi moderate (Vf. Ocolaşu Mare, de 1907 m), pe timp senin se vede de la depărtări enorme. Forma lui, de castel uriaş ruinat de vânturi, de ploi şi ape, cheamă irezistibil la drumeţie. Este alcătuit din piramide şi turnuri (Detunatele, Turnul Sihastrului), chei şi cascade (Duruitoarea, Statuile, Bistra Mare).

Pentru fiecare stâncă (interesant modelată de natură) există câte o frumoasă legendă: Dochia (fiica regelui dac Decebal), Turnul lui Butu şi Ana (Butu - viteaz oştean al domnitorului Alexandru cel Bun), Piatra Lăcrămată, Detunatele, Căciula Dorobanţului, Panaghia. Spre aceste "extraordinare evenimente ale geologiei" au fost deschise multe trasee pentru alpinişti.

Dar şi numeroase şi uşor accesibile poteci, În cadrul masivului s-a creat Parcul Naţional Ceahlău ce include o rezervaţie naturală complexă, cu numeroase rarităţi floristice (Polişa cu crini), funistice şi geologice.

Alţi munţi: Munţii Bistriţei, Munţii Tarcău.

Chei, defilee şi cascade

Defileul Bistriţei aurii, tăiat în rocile dure ale Munţilor Bistriţei, apele sale năvalnice se liniştesc abia în lacul de acumulare Izvorul Muntelui.

Cheile Bicazului (la 20 km de Bicaz), unul dintre cele mai impresionante monumente ale naturii de pe cuprinsul României.

Cheile Duruitoarea în Masivul Ceahlău, la 1021 m altitudine, formată pe Pârâul Rupturii, cu o cădere de 25 m, ce îşi anunţă prezenţa cu mult înainte de a fi văzută, printr-un vuiet care înfioară.

Lacuri

Lacul "Izvorul Muntelui" de la Bicaz, la 35 km de Piatra Neamţ, lac de acumulare format pe Bistriţa, în spatele unui baraj înalt de peste 120 m, un adevărat munte artificial.

Cu o lungime de cca 35 km, "marea de sub Ceahlău", constituie o atractivă zonă de agrement. Se pot face plimbări cu vaporaşul, se pot închiria şalupe.

Rezervaţii şi monumente ale naturii

"Codrii de aramă" (la 30 km de Piatra Neamţ, 1 km nord de Mănăstirea Văratec), rezervaţie forestieră alcătuită din goruni seculari.

Împreună cu "Pădurea de Argint" (mesteceni seculari) din apropiere, au fost izvor de inspiraţie pentru marele poet Mihai Eminescu: "De treci codrii de aramă/ de departe vezi albind/ ş-auzi mândra glăsuire a pădurii de argint".

Piatra Teiului, rezervaţie geologică lângă Poiana Teiului, la 65 km de Piatra Neamţ, uriaş bloc de calcar format prin eroziune.

Pădurea Vânătorii Neamţului, rezervaţie forestieră, la 3 km vest-nord de comuna Vânători, codru secular de stejar, cu mare valoare peisagistică.

Pădurea Goşmanului, rezervaţie forestieră din Munţii Tarcău, include molizi, brazi şi fagi seculari, de dimensiuni impresionante.

Alte rezervaţii şi monumente ale naturii: Rezervaţii geologice la Cernegura, Pietricica, Cozla.

Staţiuni turistice

Durău (la 60 km nord-vest de Piatra Neamţ, la 6 km de lacul Izvorul Muntelui), staţiune climaterică şi de odihnă la poalele Masivului Ceahlău, lângă localitatea cu acelaşi nume, într-o poiană însorită (la 780-800 m altitudine).

Climatul este sub alpin blând, tonic stimulator, cu aer curat şi atmosferă bogată în ozon. Iarna zăpezile sunt abundente, în perioada decembrie-aprilie stratul de zăpadă se menţine la o grosime de 50 cm.

Există numeroase posibilităţi de practicare a sporturilor de iarnă. În staţiune s-a deschis o bază de tratament medical Ayurvedic care foloseşte procedee naturiste. Există numeroase posibilităţi de drumeţii (vezi Masivul Ceahlău şi Lacul Izvorul Muntelui).

Căile de acces sunt feroviare - gările Piatra Neamţ sau Bicaz, apoi cu mijloace auto până în staţiune, rutiere - DN 15 de la Bacău sau de la Târgu Mureş, cu abatere la Bistricioara.

Bicaz (la 28 km vest de Piatra Neamţ), centru turistic situat într-o poziţie pitorească, la poalele Masivului Ceahlău (la 430 m altitudine).

Poate fi denumit şi "portul Bicaz", prin aşezarea sa pe malul lacului Izvorul Muntelui "marea Bicazlui", de aici pornind cursele de agrement pe lac (vaporaşe, bărci cu motor, şalupe).

Frumuseţea locului şi a muntelui se îmbină în chipul cel mai fericit cu clima montană creând un loc de maximă atracţie turistică

Vestigii istorice

Cetatea Neamţului de la Târgu Neamţ, construită de Petru Muşat (sfârşitul sec. XIV) pe un platou de unde se putea ţine sub observaţie toată Valea Moldovei. Pentru acele vremuri era o fortăreaţă de neînvins.

Impunătoarea cetate a intrat în cronici şi legende, fiind atestată documentar încă din 1395. Epoca lui Ştefan cel Mare a fost epoca de strălucire şi glorie a cetăţii, considerată a fi un adevărat cuib de şoimi.

Zidurile uriaşe pastrează ecoul trecutului dramatic: ele au suferit asedii grele din partea sultanului Mohamed al II-lea (1476), a regelui polon Ioan Sobieski (1691). În prezent, într-o încăpere din interior a fost amenajat un mic muzeu.

Ruinele Curţii Domneşti din Piatra Neamţ, ridicată de Ştefan cel Mare în 1491. Astăzi se observă urmele zidurilor şi pivniţelor, Biserica, precum şi Turnul lui Ştefan (construit în 1499, înalt de peste 20 m).

Vestigiile Cetăţii Dacice de la Bâtca Doamnei, lângă Piatra Neamţ, cu ziduri masive (cca 3 m), se aseamănă foarte mult cu cetăţile dacice din Munţii Orăştiei. Sanctuarul, locuinţele ilustrează înalta civilizaţie a dacilor. A fost identificată cu marea aşezare geto-dacă Petrodava, amintită de Ptolomeu în 106 î.Hr.

Alte vestigii istorice: Palatul Cnejilor, lângă comuna Ceahlău, la 76 km de Piatra Neamţ, din sec. XVII, astăzi doar ruine, Ruinele Cetăţii Roman, întemeiată de Roman Vodă Muşat (1391-1394).

Edificii religioase

Mănăstirea Neamţului de la Vânători Neamţ, la 16 km de Târgu Neamţ, unul dintre cele mai valoroase ansambluri arhitectonice româneşti, cel mai important focar de cultură şi artă al Moldovei medievale.

Prima menţiune documentară este din 1407. Biserica mănăstirii este cea mai impunătoare construcţie a lui Ştefan cel Mare (1497). Aici funcţionează una dintre cele mai vechi biblioteci din ţară (peste 600 de ani) precum şi un muzeu ce ilustrează intensa activitate culturală desfăşurată de-a lungul secolelor.

Mănăstirea Bistriţa (la 10 km de Piatra Neamţ), ctitorită de Alexandru cel Bun (al cărui mormânt se află aici) în 1402 şi refăcută de Ştefan cel Mare, care construieşte turnul în 1498. Clădirea iniţială nu se păstrează, ci doar aceea cu care a înlocuit-o Alexandru Lăpuşneanu în 1554 (care a adus pictori pricepuţi de la Veneţia).

Mănăstirea a jucat un rol important rol cultural, aici fiind redactat primul letopiseţ al Ţării Moldovei. Deţine un valoros muzeu de artă feudală.

Mănăstirea Agapia de la Văratec (la 32 km de Piatra Neamţ), zidită între 1642-1647 din iniţiativa hatmanului Gavril (fratele domnitorului Vasile Lupu). Refacerile ulterioare au schimbat înfăţişarea originală a bisericii. A fost pictată în 1858 de marele artist Nicoale Grigorescu când acesta avea doar 20 de ani. M. Kogălniceanu spunea: "...tablourile de la Agapia formează pentru Moldova o adevărată galerie de pictură, care va atrage întotdeauna admiraţia românilor şi stima străinului cunoscător".

Mănăstirea Secu (la 75 km de Piatra Neamţ), ctitorită de marele vornic Nestor Ureche, în 1602. Împodobită în interior cu o artă deosebită, decoraţia faţadelor poartă amprenta arhitecturii munteneşti.

Muzeul mănăstirii cuprinde broderii, păstrează numeroase manuscrise, tapiserii, covoare.

Biserica "Sfântul Ion" din Piatra Neamţ (1497-1498), una dintre puţinele din timpul lui Ştefan cel Mare, care se păstrează în forma originală.

Biserica Episcopiei din Roman, începută în 1542 de Petru Rareş şi terminată în 1550 de fiul său, Iliaş Vodă, păstrează fresce din sec. XVI.

Mănăstirea Pângăraţi (la 15 km de Piatra Neamţ), fondată în vremea lui Ştefan cel Mare şi reconstruită de Al. Lăpuşneanu în 1560.

Mănăstirea Bisericani (la 15 km de Piatra Neamţ), temeliile i-au fost puse de Ştefan cel Mare în 1498, fiind terminată de Ştefăniţă în 1517.

Alte edificii religioase: Mănăstirea Tazlău, ctitorie a lui Ştefan cel Mare din 1496-1497, Mănăstirea Durău, ctitorie din sec. XVII a unei fiice a domnitorului Vasile Lupu, cu pictura realizată de N. Tonitză, Biserica "Precista" din Roman, construită între 1568-1569 de Ruxandra, soţia lui Alexandru Lăpuşneanu, Mănăstirea Horaiţa, la 12 km de Piatra Neamţ, din 1725.

Edificii culturale

Casa memorială "Ion Creangă" de la Humuleşti (la 2 km de Târgu Neamţ), casa şi locuri descrise atât de măiestrit de marele nostru povestitor (1837-1889) în nemuritoarele "Amintiri din copilărie": "Dragu-mi este satul nostru cu Ozana cea frumos curgătoare şi limpede ca cristalul, în care se oglindeşte cu mâhnire Cetatea Neamţului de atâtea veacuri".

Casa memorială "Calistrat Hogaş" din Piatra Neamţ, păstrează amintirea acestui scriitor, care a fost şi un vestit excursionist, lăsându-ne pagini pline de farmec despre frumuseţea peisajelor din acest colţ de ţară: "eu cred că pădurile au suflet...".

Casa memorială "Mihail Sadoveanu" de la Vânători - Neamţ, lângă Mănăstirea Neamţului, unde marele scriitor a realizat multe din povestirile sale istorice.

Muzeul memorial "Alexandru Vlahuţă" (1859-1919), lângă Mănăstirea Agapia.

Complexul muzeal Judeţean de la Piatra Neamţ, deţine exponate ce oferă vizitatorilor posibilitatea de a admira splendidele opere plastice precum "Hora de la Frumuşica", "Sborul Zeiţelor" şi "Gânditorul de la Târpeşti".

Pentru mai multe informatii puteti accesa urmatoarele site-uri:

http://www.neamt.ro/

www.neamt.insse.ro/

http://gltneamt.ngo.ro